Elena’s Pov:

Ok, gluma s-a îngroșat și dintr-o micuță farsă s-a ajuns ca Bonnie să ne urască. Deci, eu aveam de clarificat câte ceva cu bunul meu amic de farse, iar apoi aveam să ne luăm la revedere.

-Damon, îmi pare rău pentru asta! i-am spus eu, arătând spre tâmpla lui. Te mai doare?

-Îți pasă? întrebă el sarcastic.

Nu știam ce să îi răspund. Știam că dacă urma să spun “nu” mi-ar fi spus că mint, ba chiar m-ar fi făcut să mă simt prost, iar dacă spuneam “da”, ar fi înțeles ceea ce nu trebuia să înțeleagă.

-Nu chiar, era tot ce am putut spune. A fost singură chestia între “da” și “nu”, care mi-a venit prima dată în minte. Damon, am continuat eu, un pic mai serioasă, e timpul să-i spunem de farsă, să îi spunem că a fost o glumă proastă, că a fost o mică răzbunare și că trebuie să ne lase pe fiecare pe drumul lui.

-De ce?

-Cum adică de ce? Pentru că noi nu avem ce să facem împreună și credeam, până acum două secunde, că și tu ești de acord cu asta.

-De fapt, mi-a surâs ideea farsei, nu am spus niciodată că nu aș vrea să fiu cu tine.

S-a apropiat de mine ușor, pieptul lui ferm atingându-l pe al meu. M-am dat un pas înapoi, nici eu nu știam ce erau apucăturile astea.

-Să înțeleg că tu nu vrei?

Să vreau ce? Și-a arcuit sprâncenele, dând drumul unui surâs sarcastic, care devenise totuși patetic.

-Ok, ăsta clar nu e un mod bun de a flirta cu cineva! i-am spus eu ironică.

S-a oprit în fața mea și a șoptit răgușit:

-Dacă asta e ceea ce vrei… Și a dispărut.

M-am așezat pe pat. Desigur că nu era ceea ce vroiam, dar… Dar ce Elena? Nici măcar eu nu aveam un motiv pentru care îl respinsesem, iar asta mă făcea cea mai jalnică persoană pe care o cunoșteam.

Am scos telefonul și am sunat-o pe Bonnie.

Abonatul nu poate fi contactat. Lăsați un mesaj!

“Hei, Bonn! Îmi pare rău pentru glumă, nu cred că a fost prea drăguță. Vroiam doar să ne <răzbunăm> pentru faptul că ai încercat să ne aduci așa aproape. L-am respins, Bonn. I-am spus că nu vreau să fiu cu el, dar nu am idee de ce am făcut-o. Am nevoie de tine, am nevoie de sfaturile tale. Te rog, nu te supăra, doar sună-mă.”

Am oftat.

Bonnie’s Pov:

A, serios? Acum îmi spun că totul a fost o glumă? Cred că ăștia nu realizează despre ce e vorba aici. Îmi pare rău, Elena, dar respingerea ta a fost cel mai tâmpit lucru. Și nu știu dacă ai de gând să mă asculți sau nu, dar tu și Damon veți fi împreună.

-Da?

-Damon, sunt Bonn!

-A, vrăjitoareo! ce vrei? Să-mi faci o nouă vrajă, de data asta prin telefon?

-Nu! Vreau să te ajut.

-Cu ce?

-Cu Elena.

-Scuze, nu sunt interesat.

-Ba ești! Damon, trebuie să îți spun ceva. Ce nici tu și nici Elena nu știți.

-Te ascult.

-În zece minute, la mine!

-Nu mai merge! Știu că va fi și Elena acolo.

-Serios, Damon, vom fi doar noi.

-Deci, să vin pregătit? râse el.

-Da! Cu muulta răbdare! Pa!

Gata! Damon avea să afle cine era cu ADEVĂRAT Elena Gilbert și familia ei.