căci te vei trezi într-o dimineață, pe la 4:24 cu gândurile aiurea și lacrimi pe față. nu vei ști încotro s-o iei. n-o să mai știi ce vrei, ce simți, n-o să înțelegi ce ai făcut sau de ce ai făcut-o. o să te simți vinovată, o să vrei să urli și o să te ascunzi de tine însăți. n-o să știe nimeni nici de tine, nici de cât doare. cerul o să se lumineze, o să se facă ziuă, tu o să zâmbești ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat și lumea va merge mai departe. dar tu vei purta povara cu tine în suflet. o să vrei să te descarci, dar adevărul e că nu ai cui. au și ei problemele lor, mult mai grave decât ale tale. așa că rămâi doar tu, gândurile tale și multe întrebări.
dar adevărul e că există o persoană pe lumea asta față de care nu vrei să te ascunzi. așa că o să-i spui totul, cu rușine în glas, cu regrete și cu frică. dar o s-o faci pentru că așa e corect. și sentimentul ăla de eliberare n-o să se compare niciodată cu nimic.
we all make mistakes.
but is not how we make mistakes, but how we correct them that defines us.
***
și a mai rămas o curte goală, o casă pe care n-o mai încălzește nimeni. nicio voce care să mai răzbată ecoul, nicio urmă de pași pe zăpada așternută. s-a mai tras un zăvor, s-a mai pus un lacăt, s-a mai încheiat un capitol din viața noastră. s-a mai stins o stea.
***
să nu uiți să le mulțumești oamenilor din jurul tău.
stop taking things for granted.
smile more often.
love.
don’t regret it if it made you happy.
try harder.
do it.
***
un film bun: Contratiempo
o carte bună: Femeia din cabina 10- Ruth Ware
***
și atât
January 20, 2019 at 12:50 pm
Of… Doare imaginea, dor cuvintele!